Alimentația vegetariană este din ce în ce mai des întâlnită în rândul adulților din zilele noastre. Și pentru că mulți dintre acești adulți sunt sau devin părinți, acest curent al vegetarianismului se extinde și către alimentația copiilor. Din acest motiv, m-am gândit că ar fi interesant ca în articolul de azi să vorbesc despre cât de sănătoasă este o alimentație vegetariană pentru copii. Care sunt argumentele pro sau contra?

Pentru început cred că e nevoie să facem câteva precizări despre noțiunile cu care vom lucra:

  • omnivor sau alimentație tradițională – persoana care mănâncă toate categoriile de alimente
  • vegetarian – persoana care nu consumă carne și derivate din carne dar care consumă lactate, ouă, pește. Unii vegetarieni nu consuma nici pește (sunt ovo-lacto-vegetarieni).
  • vegan – persoana care nu consumă niciun aliment de origine animală, a cărui alimentație este bazată exclusiv pe hrana vegetală.

Dacă în cazul primei categorii aportul de lactate, ouă și pește înlocuiește cu succes lipsa cărnii, în cazul veganismului apar nenumărate întrebări referitor la ce și cât ar trebui să consume aceștia.

Când vorbim de o alimentație sănătoasă de fapt ar trebui să ne gândim dacă acea alimentație ne aduce substanțele de care avem nevoie pentru a ne desfășura activitățile zilnice, deci pentru a avea energie, dar și dacă aceasta ne protejează de anumite boli. Avem așadar nevoie ca alimentele pe care le consumăm să ne aducă energie (sub formă de calorii, orice aliment aduce calorii), un aport corect de carbohidrați, proteine și grăsimi dar și fibre, vitamine și minerale.

Citește și: Le interzicem sau nu dulciurile copiilor?

Mâncând o dietă variată este cel mai ușor să acoperim toate aceste nevoi. Dar din păcate asta nu înseamnă că oamenii care mănâncă de toate fac asta!

În momentul în care restricționăm dieta și excludem anumite categorii de alimente devine mai complicat să ne asiguram toate elementele de care avem nevoie, dar nu imposibil.

Să le luăm așadar pe rând:

Balanța energetică

Un aport adecvat de energie este esențial pentru buna creștere și dezvoltare a copiilor. Creșterea în greutate și în înălțime sunt direct corelate cu aportul caloric, malnutriția protein calorică cauzată de o cantitate insuficientă de hrană fiind cea mai frecventă problemă în țările subdezvoltate.

În țările dezvoltate ne confruntăm mai degrabă cu o epidemie de obezitate, tot un fel de mal-nutriție.

Pentru că alimentele de origine vegetală nu sunt foarte bogate în calorii este necesar să fie consumate în cantitate mare pentru a asigura necesarul caloric adecvat vârstei. În cazul unui copil care mănâncă foarte puțin acest lucru poate deveni o problemă, pentru că nu va reuși să își adune toate caloriile de care are nevoie. De asemenea, aportul de fibre din aceste surse vegetale va duce la o senzație de sațietate care poate să diminueze și mai mult cantitatea de alimente consumată. Dimpotrivă, în cazul unui copil cu obezitate este recomandat să introducem cât mai multe alimente vegetale pentru că le putem folosi în cantități mari, iar aportul de fibre va controla senzația de foame.

Proteinele și amino acizii esențiali

În cazul vegetarienilor mult dezbătuta problemă a aportului de proteine este rezolvată de aportul de lactate, ouă sau pește.

Click aici și află 8 trucuri să-ți convingi copilul să mănânce micul dejun!

În ceea ce privește alimentația vegană, studiile arată că aceasta poate asigura toți aminoacizii și proteinele necesare pentru un copil, cu condiția să fie variată. Totuși, pentru ca procentul de proteine și aminoacizi este diferit de la plantă la plantă și este mai redus decât în alimentele de origine animală este foarte important ca sursele vegetale de proteine să fie consumate alternativ și într-o cantitate mai mare decât carnea. Un alt motiv care indică nevoia de a consuma o cantitate mai mare este ca digestia proteinelor vegetale și absorbția aminoacizilor din aceste surse este mai redusă.

Surse bune de proteine și aminoacizi sunt soia, leguminoasele, nucile, semințele.

Minerale: fier, calciu

Deficitul de fier este cel mai frecvent deficit nutrițional la copii, inclusiv la cei care consumă carne. Pentru că biodisponibilitatea fierului din sursele vegetale este diferită, aportul de fier trebuie monitorizat cu atenție la copiii vegani. Ideal este ca aportul sa fie de 2 ori mai mare decât la cei care consumă carne. Pentru că anumite substanțe din plante cresc absorbția fierului (vitamina C) iar altele o scad (fitați, fibre, tanini) e important să existe un echilibru între acestea. Surse bune de fier sunt fasolea uscată, cerealele integrale sau cele îmbogățite cu fier.

Deoarece principală sursă de calciu în alimentație este reprezentată de produsele lactate, în cazul veganilor aportul de calciu poate fi insuficient. Plantele cu frunze de culoare verde închis sunt însă o sursă bună de calciu, cu condiția ca cel mic să le accepte în alimentația lui.

Grăsimi și Omega 3

Dieta vegană este mai săracă în grăsimi decât cea tradițională, acesta nefiind neapărat un lucru rău. La copiii mici însă grăsimile sunt foarte importante pentru dezvoltarea corectă a creierului. Consumul de avocado, nuci și uleiuri sau unt vegetal (atenție să nu conțină zahăr!) poate substitui cu succes această problemă. Consumul de margarină nu este recomandat pentru că aceasta conține grăsimi trans care nu sunt deloc sănătoase.

Grăsimile Omega 3 se găsesc în pește, fructe de mare și ouă, așadar excluderea acestora din alimentație poate crea deficite. Există însă surse vegetale de precursori ai acestor grăsimi care pot fi consumate cu succes de către vegani: uleiul de rapiță sau de in, nucile și produsele din soia.

Vitamina B12

Probabil cea mai contestată carență în ceea ce privește regimul vegan, carența de vitamina B12 este reală pentru că această vitamină se găsește strict în alimente de origine animală. Soluția care s-a găsit a fost fortifierea cerealelor și a băuturilor de soia cu vitamina B12 astfel încât aceasta să fie introdusă cu ușurință în alimentație. Dacă nu se consumă cantități suficiente din aceste alimente trebuie să folosim suplimentele de vitamina B12.

Vitamina D

Este o altă vitamină care se găsește în pește, gălbenuș de ou, ficat și prin urmare poate fi deficitară în alimentația vegană. Expunerea la soare poate compensa această lipsă dar de obicei se recurge la suplimente alimentare cu vitamina D2-ergocalciferol.

Fibre

Dacă în dieta tradițională aportul de fibre este de obicei mai mic decât cel necesar, în dieta vegană acestea sunt prezente din abundență. Academia Americană de Pediatrie recomandă un aport maxim de 0,5 g/kgc/zi la copil pentru a permite un aport caloric suficient și absorbție corectă a mineralelor.

Prin urmare, aș spune că o dietă vegetariană sau chiar vegană poate fi sănătoasă pentru copii, cu condiția să fie plănuită atent și să includă o diversitate de alimente. Suplimentele pot fi uneori necesare, iar creșterea și dezvoltarea copilului trebuie urmărită îndeaproape. Același lucru este valabil însă și pentru o alimentație tradițională!

Până data viitoare, nu uitați: un copil bine hrănit e un copil fericit!

Facebook Comments