Alăptarea este un subiect mult discutat și poate că și tu, ca proaspătă mămică, te-ai întrebat până când ar fi cel mai bine să alăptezi. Tocmai la această întrebare vreau să-ți răspund în acest articol, așa că te invit să îl citești până la final.

Pentru că natura ne-a înzestrat cu această calitate, noi, mamele, ar trebui să ne alăptăm copiii cel puțin până la vârsta de șase luni (exclusiv). Deși ideal ar fi până la doi ani (în completarea solidelor). Și asta pentru că laptele mamei nu îi oferă bebelușului doar nutrienții de care are nevoie să se facă mare, ci îl ajută activ să evite îmbolnăvirea.

Click aici și află ce alimente pot întări imunitatea copilului de 1-3 ani!

Acest ajutor este deosebit de important mai ales în primele luni de viață, când copilul nu poate prezenta un răspuns imunitar eficient în fața agresiunilor externe. Este bine cunoscut faptul că bebelușii alăptați la sân contractează mai puține infecții decât cei hrăniți cu lapte formula. Dar asta nu se datorează faptului că laptele de sân este lipsit de bacterii, în timp ce formula poate fi contaminată ușor de la apă sau de la biberon. Chiar și bebelușii care primesc lapte praf sterilizat suferă mai frecvent de meningită și infecții intestinale, infecții ale urechii, sistemului respirator și tractului urinar, decât cei alăptați la sân. De aceea, UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea bebelușilor “până la doi ani și chiar mai mult”.

Cum îi ajută laptele mamei pe micuți să evite bolile?

Laptele de sân conține mulți factori care susțin sistemul imunitar al bebelușului. Atunci când îl alăptează, mama îi transmite micuțului numeroase proteine, grăsimi, glucide și celule care acționează împotriva infecțiilor (de ex. anticorpi, leucocite, lactoferină, lizozim, oligozaharide, probiotice și prebiotice).

Citește și: Ce beau bebelușii după primele 6 luni de viață!

Atunci când o mamă intră în contact cu microbii, organismul ei creează anticorpi pentru a lupta împotriva acestora. Acești anticorpi trec în laptele de sân și ajung astfel la bebeluș. Din moment ce mama și bebelușul intră în contact, în general, cu aceiași microbi, copilul este protejat astfel de bolile la care sunt expuși amândoi.

Principalul tip de anticorpi din laptele matern este IgA, care protejează suprafețele interne ale organismului, precum gura, stomacul, intestinele și plămânii. Ei nu sunt digerați de bebeluș, ci doar învelesc intestinul pe interior și blochează pătrunderea bacteriilor care altfel ar putea provoca îmbolnăvirea.

Descoperă și vitaminele și mineralele care îmbunătățesc calitatea laptelui!

Mai mult decât atât, anticorpii transferați de mamă copilului nu afectează bacteriile bune care se găsesc în mod normal în intestine. Această floră folosește la eliminarea organismelor dăunătoare, oferind o altă măsură de protecție. Cum anume creează sistemul imunitar al mamei anticorpi doar împotriva bacteriilor patogene, nu și împotriva celor bune, rămâne un mister. Dar oricare ar fi procesul, acesta favorizează stabilirea bacteriilor bune (și ele aduse prin alăptare) în intestinul copilului.

Încă un fapt uimitor este că bebelușii alăptați la sân tind să aibă un timus mai mare decât cei hrăniți cu lapte praf. Timusul este o glandă care produce un tip de leucocite ce ajută la apărarea împotriva infecțiilor.

Alăptarea nu înlocuiește vaccinarea

Majoritatea beneficiilor imunologice ale laptelui matern citate de cercetători se referă la protecția împotriva bolilor diareice, care se întâlnesc îndeosebi în țările aflate în curs de dezvoltare. Dar este un lucru dovedit că alăptarea apără copiii și de infecții extraintestinale, precum otitele medii și bolile respiratorii.

Cu toate acestea, alăptarea singură nu oferă imunitate suficientă în fața bolilor copilăriei, chiar dacă reduce adesea gravitatea bolii. Dar în niciun caz alăptarea nu înlocuiește vaccinarea. Așadar, vaccinurile dezvoltate împotriva unor boli severe, care pot pune viața copilului în pericol – poliomielita, difteria, pojarul etc. – sunt o altă modalitate importantă de a proteja sănătatea celor mici. Alăptarea, însă, poate îmbunătăți reacția unui copil la imunizare. Atunci când bebelușii alăptați la sân sunt vaccinați, ei produc un nivel mai ridicat de anticorpi ca răspuns la unele vaccinuri în comparație cu cei hrăniți cu formulă.

Până la ce vârstă poate contribui alăptarea la întărirea imunității?

S-au realizat numeroase studii pe această temă și majoritatea par să indice că alăptarea până la vârsta de cel puțin doi ani aduce beneficii majore pentru imunitatea copilului.

Academia Medicilor de Familie Americani (AAFP) notează că riscul de îmbolnăvire este mai mare în cazul copiilor înțărcați înainte de a împlini doi ani.

Potrivit unui alt studiu, copiii alăptați între unu și trei ani suferă de mai puține îmbolnăviri sau îmbolnăviri de durată mai scurtă și de rate mai reduse ale mortalității.

Alte cercetări arată că anticorpii abundă în laptele matern pe toată perioada lactației sau chiar că unii factori de imunitate din laptele mamei cresc în concentrație în cel de-al doilea an de alăptare.

Există chiar un studiu care arată clar că “laptele uman din cel de-al doilea an post-partum conține concentrații semnificativ mai mari de lactoferină, lizozim și Imunoglobulină A decât mostrele din băncile de lapte” colectate de la donatoare la mai puțin de 12 luni post-partum.

Așa că, alăptează-ți bebelușul atât cât simți că are nevoie. Laptele de mamă este hrana ideală, fiind cea mai completă și nutritivă sursă necesară acestuia.

Și nu uita îndemnul nostru: alături de cei mici, facem un pas mare către un stil de viață sănătos!

Facebook Comments